ANI si ANA
cum/ce-ar fi daca?
nu l-am avea pe basescu la cotroceni? boc n-ar fi prim-ministru? trio bvb (berceanu,videanu,blaga)n-ar fi acolo unde sint? udrea n-ar exista? si mai sint multe de cum/ce-ar fi daca?
pai, hai sa va si raspund! ar fi altfel, dar nu stiu daca mai bine! o sa spuneti ca, da, s-a gasit si asta sa ne spuna ceea ce-i absolut la mintea cocosului! hm, depinde cine-i cocosu’, as zice, daca acest post n-ar fi cu dedicatie pentru un eggless!
dar sa continuam! cum ar fi fost daca basescu nu venea din voiaje decit o data la 10 ani? sau daca era steril? ehei, raminea tarisoara fara vinzari anterioare , dar si fara una care nu vrea sa vorbeste cu noi! sau daca el n-ar fi existat? pai, la anvers ramineau neste vapoare plutind, romanika avea flota si autostrazi, dar si moldova era mai saraca cu 100 milioane de coco!
ce-ar fi daca basescu ar ramine in cimitirul din tiganca, unde a depus coroane? definitiv, vreau sa spun!
sa va raspund tot eu : mult mai bine!
ufo
am ajuns azi la un subiect drag mie, inca de pe vremea cind am ascultat, inregistrarea bineinteles, piesa radio cu orson welles! cam tot pe vremea aia se intimpla si povestea roswell, iar dosarul bluebook n-a facut decit sa ma incite si mai mult!
hobana mai scria pe la noi, si inainte de ‘89, despre fenomen, padurea baciu era vestita inca din acea vreme, rapirile de persoane, la ordinea zilei!
filme, documentare sau sf, mii de poze, declaratii, zona 51, lumi paralele sau triunghiul bermudelor, toate au, mai mult sau mai putin, legatura cu extraterestrii si-ale lor farfurii!
fenomenul tunguska, atlantii, quetzalcoatl-sarpele cu pene-,statuile din insula pastelui, monolitul din fier!!! care nu rugineste, luna-satelit artificial?, si nu in ultimul rind intilnirile de gradul 3, toate au la baza omuletii verzi, de pe marte sau de aiurea!
programul seti incearca de zeci de ani un contact cu o civilizatie extraterestra, dar se pare ca nu-i cind vrem noi!
cine sint, daca exista, si cit ne vor mai lasa sa ne autodistrugem? astept si alte exemple de la voi si, de ce nu, poate lansam un nou serial!
va las cu el/ea ! (poza-6am.ro)

rk online
ma uitam ieri, a propos am uitat ca ne-am unit-sorry!, prin arhiva personala si mi-am adus aminte ca acest blog a pornit prin 16.01.2009!!!!!!!
aplauze, ovatii, vreau premiu etc. statistici, faceti voi daca vreti, n-am facut desi era simplu, dar si pe-acolo a dat inghetul! pe astia cu liste amalgamate nu-i cred, va cred pe voi, cei care treceti p-aici!
dar, sa revin la titlu! n-am facut io blogu’ asta, nici nu ma prea pricep, ca dovada ca in ultima perioada primeam, sper ca-i la trecut deja, reclamatii cum ca nu se incarca rapid, ca se clatina, -asta mi-a placut- s.a.
azi asa, miine la fel, pina cind am realizat ca am o problema pe care trebuia s-o rezolv! si cum? intr-un comm, pe blogul unui amic, acesta imi spunea ca daca vreau, ar incerca el sa miste blogu’ lu’ moi din nesimtirea in care, cu gratie, se complacea!
zis si facut, amicul-acum prieten-se baga in setari si widgets, si lumina se facu’! spuneti voi daca merge bine si,mai ales, daca ati avut o atare experienta!
prietenul a dorit sa ramina anonim, dar io tot ii spun:thx, old man!

exista alesi ? ep.2
guest-post: onu ionescu
carpe diem
Ne cunoaştem de mulţi ani, de la Partid, unde ne-am plăcut empatic.Pentru dorinta lui, de conversaţie, la început, l-am suspectat de cine ştie ce interese, dar, întrucât nu au existat solicitări speciale, am decis, că motivul, ar putea fi unul din următoarele:
- o stare de simpatie aparte, pe care unele persoane o nutresc, fără un interes anume; pur şi simplu, un soi de prietenie fără afecţiune,
- plăcerea să povestească, din nevoia de comunicare,
- dorinţa de a-şi da importanţă, şi de a vorbi fără riscul întreruperii cu brutalitatea ce-l caracterizează;
- înclinarea mea de a nu întrerupe firul povestirii decât prin întrebări aparent preocupate faţă de câte “verzi şi uscate” mi se îndrugă; sau cine ştie ce perceptii personale prin care simte, că nu-mi doresc frământarea propriilor gânduri.
- Oricum, sesiza, că nu mă preocupau discutiile gen şuietă, pentru a mă încadra în categoria oamenilor aşa zişi ahtiaţi după emancipare socială, indiferent de rostul sau preocupările prezentului;( aşa zişii emancipaţi, de societate, capabili, să-şi irosească astfel viaţa, ca apoi, să se văicărească pretutindeni, de vitregia destinului) Cred că a simţit în mine, bunul simţ social al comunicării civilizate.
- Recunosc, din ce aud, îmi plac sfaturile pe care le extrag singur sau mi le dă direct împotriva blazării faţă de propriile-mi interese, capitol la care, o spun deschis, sunt penibil de deficitar. Observând cu subtilitate, că nu-mi place să mă zbat pentru cauze ce – mi par a fi pierdute din start, mi-o spune direct, ca vorbind pentru sine: ”da eu nu-i las, fir-ar ei ai Dracului; mă bat până-n pânzele albe, până reuşesc!”. Demnă remarca, bună şi folositoare pentru oricare dintre noi, indiferent de sex, de vârstă şi de statut social. Desigur dacă este vorba de o cauză corectă,morală, care să nu impieteze asupra semenilor noştri.
Şi, în general, eu fiind adeptul “educaţiei prin sine însuşi”, am reacţionat favorabil la această opinie. Bineînţeles, din acel moment, nivelul atenţiei în a-l asculta, a crescut lo-
garitmic, iar plăcerea aşteptării de noi învăţăminte de “psihologie aplicată”, la fel.
Din motive stupide politic, nu ne-am mai întâlnit ca acasă. Locuind însă prin zonă, drumurile noastre se intersectează uneori. Foarte interesant, fiorii emoţiei aflării noutăţilor, amplifică într-un fel aparte clipa începerii conversaţiei. La fel s-a întâmplat şi deunăzi, când aşteptând în staţia de autobuz, i-am auzit vocea sonoră salutându-mă.
Ca de obicei, mi-a spus cu ce se ocupă: niste probleme de spaţiu locativ, privind vila ce i-a fost retrocedată cu mici complicaţii de vecinătate. În timp ce-mi povesteşte, se întrerupe şi începe să vorbească singur, eu ne mai înţelegând nimic. Încerc să redresez situaţia, bănuind un scurt circuit senescent. Probabil a observat încercarea – ochii mari, a nedumerire-şoc. Atunci, se opreşte şi-mi spune jenat: scuze, ca să nu uit ceva din ce am de făcut, repet în ordine, problemele în cauză. Mă arăt plăcut impresionat şi-i
spun că gestul său, face parte din trusa deprinderilor lucrului bine făcut. Lăudând-ul pentru constatare, foarte mândru de moment, ţine pentru o clipă să aducă un oma-
giu tatălui său neamţ-sas, care l-a învătat modul organizat, nemţesc (remarc mândria etniei prusace). Reţin, plăcut surprins, mai ales modul interesant si eficient de conduită în acţiune. Întâmplarea îmi aminteşte o mică, dar foarte plină de învăţăminte istorioară asupra deprinderii lucrului bine făcut. O cunoştinţă, fost pacient al ilustrului chirurg Sedlacek, mi-a povestit amuzat, următoarele: înainte de a intra în salonul de operaţie
celebrul medic avea în ziua respectivă obiceiul de a se închide în biroul său, unde bea cafea şi fuma. Obiceiul era ca un ritual - săvârşit zilnic. Apoi operaţia se desfăşura cu o înaltă măiestrie şi viteză. Întrebat de pacientul său pentru, ce sunt aceste momente de reculegere, Eminentul Profesor i-a răspuns că, în timpul respectiv, repeta în gând cu minuţiozitate filmul operaţiei pe care urma s-o efectueze. Astfel, când începea lucrul, totul se derula ca-n filmul vizionat în timpul acestei meditaţii. Am ascultat cu multă plăcere această povestioară plină de tâlc profesional, şi am realizat, încă o dată valoarea capacităţii de relaxare şi de energizare a meditaţiei asupra organismului căruia i se adresează. Cândva, un prieten, chirurg primar îmi povestea entuziasmat că actul chirurgical, pentru doctorul Sedlacek, era o operă de măiestrie artistică, la care nu puteai aspira. Nu prea realizam atunci, starea lui de admiraţie, dar dupa istorioara de mai sus cand am şi aprofundat importanţa meditaţiei, totul mi-a devenit limpede.
Cât despre partenerul meu de povestiri, până îl voi reîntâlni o să mă gândesc mereu la spiritul lui de înţelepciune şi la filozofia pragmatică, pe care voi încerca să mi-o însuşesc, fiind plină de învăţăminte: să trăiesc în prezent, şi să mă bucur de orice clipă dificilă sau nesigură; să nu mă descurajez şi să nu fiu delăsător; doar astfel, succesiunea de clipe trăite din plin, va constitui ceea ce se numeşte Fericirea. Încearcă şi tu, cititorule, că viaţa e scurtă. Încearca îndemnul lui Horatiu “Carpe diem”, în sensul de “a culege roadele şi mai ales, bucuriile zilei de azi”; sau şi mai recent sfatul maestrului Dinu Săraru: ”Să nu ratăm clipa”
mirko si premiile
primesc de la sebra un premiu, ea zice ca-l merit! asta ramine de discutat, dar iata care sint regulile, de respectat de cei pe care ii voi premia:
1. Fiecare Scriitor Superior (S.S.) trebuie sa dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali.
2. Fiecare S.S. trebuie sa isi creeze o legatura pe net la blogul (si autorul-blogger prieten) de la care el a primit premiul.
3. Fiecare S.S. trebuie sa isi prezinte premiul pe blog si sa adauge un link la acest post, care explica ce este cu premiul.
4. Fiecare S.S. care a castigat premiul este rugat sa viziteze acest post si sa isi adauge numele la Mr.Linky List astfel incat sa existe o evidenta a fiecarui ins premiat
5. Fiecare S.S. trebuie sa posteze aceste reguli pe blogul lui.
sincer sa fiu, nu mi-am pus numele pe nici o lista, e duminica si e tenis, dar voi sa nu-mi urmati exemplul!
cam atit, iar cei cinci sint: lady67,chat noir,cristian,vania si onu ionescu.
update: nici nu s-au terminat ecourile in blogosfera dupa primirea premiului ss de catre subsemnatul, ha,ha,ha, ca veni al doilea! dramoleta ma considera, si ea, ca cum as merita asa ceva!
bine, lenes cum ma stiti, nu voi mai scrie toate detaliile ca le aveti deja, si voi trece la nominalizati si premiati: blog-roll este singurul nominalizat, dar din pacate, cistigatori pot fi doar urmatorii 5 : mos califar,lilick,jenika,new-oana si anca!
felicitari tuturor!
exista alesi?
nu va repeziti ca aia mare la maritis si nici ca si nuti-cea-mare-in-cur-si-in-gura! prietenul mus-ai ca stie de ce!
nu doresc a face vorbire, cum ii spuneam unui amic intr-un comm, despre cei care considera ca, cica, ne-ar reprezenta in cl, cj, parlament si-n alte forumuri de unde se doreste doar obtinerea para-ndaratului!
as dori sa vorbim, cu acordul si participarea voastra, despre cei care, de-a lungul secolelor, ne-au surprins cu modul lor de a gindi, surprinzator pentru vremurile respective, si mai ales cu descoperirile/inventiile/inovatiile/lucrarile lor din varii domenii!
recunosc ca documentarea pentru acest post a fost cam subtire si de aceea voi reveni la el, intr-un orizont de timp destul de apropiat!
adam a fost primul? atlantii si egiptenii i-au fost inaintasi? mayasii, aztecii si cei din insula pastelui se incadreaza? watt, lumiere,swift,diesel,brincusi, michelangelo, leonardo da vinci,picasso si iar al nostru coanda vor fi primit informatii de “sus”? einstein, pe linga aplecarea lui catre sexul frumos/slab alegeti voi, cum dreaq scoase el teoria aia care, daca e sa ma-ntrebati pe mine, a modificat conceptia si conceptul despre lume si univers?
desigur, exemple ar mai fi, dar sper sa ma ajutati si voi in publicarea, poate, a unui intreg serial pe aceasta tema!
revin si zic, nu e o leapsa! doritorii isi pot expune parerile si exemplele lor aici, iar cei f. seriosi pot chiar solicita un guest-post!
onu ionescu, te-as ruga sa fii primul, daca nu-i cu suparare!
move your orange ass
m-am saturat de portocalii! ii scriam unui amic daca-mi da voie sa mai tin portocale in fructiera, dar nu mi-a raspuns! o fi mauve de suparare ca nuti nu mai plateste impozit forfetar la turismul ei curvesc egumenic! s-o fi amarit ca ridzi a trimis 2/3 din scena amantlicului politic cu eba, in haiti!
pai da, are omu’ direptate, si eu m-as amari la vederea bujetului serviciilor undercover basesciene, la constatarea ca numai independent sa nu fii, ci mai bine cu fular cacaniu la git! sapun aduce cineva?
ma declar viole(n)t impotriva boarfelor, corvettelor, lamborghinelor, maserattilor si altor boanghine care abia coborira din copac si se urcara in portocal!
imi scria alt prieten ca numele chinezilor se dau dupa zgomotele produse atunci cind parintii ii arunca pe scari: chong, pong, ping…boc a fost si el aruncat, dar la el la tara scara avea doar o treapta!
ma declar anti-portocala, pro-parma violeta, dispus sa-l suspend pe bazeghescu de catargul-artimon!
declarati-va si voi aici anti ceva! fara cenzura!





















